Noua întâlnire

Cenaclul sucevean Zidul de Hârtie vă invită la o nouă întîlnire, vineri, 11 mai, în mansarda Music Pub, Mihai Viteazu 40, de la ora 20.00. În prima parte va avea loc o lectură publică a poeţilor Florin Dan Prodan şi Vlad Sibechi. Dacă Florin Dan Prodan, coordonatorul cenaclului, va citi texte din următorul său volum, Poeme pentru Ulrike, Vlad Sibechi, câştigător, printre alte distincţii literare, al Marelui Premiu la Festivalul Naţional Nicolae Labiş şi membru fondator al Zidului sucevean de poezie,  va citi texte noi şi inedite.

În partea a doua, invitatul special al serii va fi artistul plastic şi poetul scoţian Omar Bhatia (www.zingaromar.com). Cu studii de artă la universităţile din Duncan, Glasgow şi Cluj, bursier al Academiei Regale din Scoţia, Omar se consideră un ambasador neoficial al culturii româneşti.

va urma

 

poem pe un zid de hârtie

 

stările secunde ale cuvintelor noastre

lăsă totul să se întâmple

cu ușurință.

înregistrăm. niciunul nu rămâne indiferent și cald

în filmul său

 

încă o dată

în aerul tot mai dens al mansardei

se montează peisajele poeziei față în față,

direct prin zid

cineva se întoarce spre mine.

 

câteva secunde

se declanșează

apropiere

 

apoi urc în inimile voastre ca într-un

personal arhiplin

și toți își lipesc trupurile, caută ieșirea

 

noi rămânem. ne deplasăm permanent unul spre celălalt

cu picioarele netrupești.

dacă sunt ușile blocate

vedem înăuntru ce nu se vede afară

în plină lumină

 

Ana Maria Lupascu

CRISTIAN POPESCU

Vineri, 27 aprilie,  de la ora 18.00, va avea loc o nouă întîlnire de cenaclu în memoria scriitorului Cristian Popescu. Deși a murit în 1995, la vârsta de 36 de ani, Cristian Popescu este considerat unul dintre cei mai importanti poeți ai anilor 90 și unul dintre cei mai proeminenți membri ai cenaclului literar Universitas condus de criticul literar și profesorul Mircea Martin. A publicat Familia Popescu, plachetă de versuri, în colecția Cartea cea mai mica, Cuvînt înainte, Ed. Cartea Românească, 1988, Arta Popescu, Societatea Adevărul, 1994. Regizorul Gavriil Pinte a aranjat textele lui Cristian Popescu într-un spectacol coupee inedit. Interpretarea avea loc într-un vagon de tramvai ce circula pe linia tramvaiului 21 din București, iar spectacolul se numea Un tramvai numit Popescu, parafrazând desigur celebrul titlu al piesei lui Tennessee Williams, Un tramvai numit dorință.

Seara de literatură

 

Zidul de Hârtie organizează vineri, 6 aprilie, de la 17.30, în mansarda din Music Pub, str. Mihai Viteazu 40, o seară literară dedicată poetului spaniol Juan Ramon Jimenez (1881-1958), laureat al premiului Nobel în 1956. Vor vorbi despre biografia şi opera sa, în special despre volumul său, Platero şi eu. Singurătatea sonoră şi trandafirul de umbră, Dan Cristian Iordache şi Victor Ov. Rusu.

“Născut în acelaşi an cu Tudor Arghezi, Himenez se situează, asemenea poetului român, pe undeva între generaţii, într-o singularitate pe care ulterior o va intitula sonoră. Prieten cu Antonio Machado, Ruben Dario şi Miguel de Unamuno, Himenez începe prin a fi modernist, aproape neintenţionat, ca un sentiment al vârstei, pentru ca ulterior să canonizeze această mişcare prin dizertaţii la marile universităţi americane” notează Dan Cristian Iordache.

Fântâna închisorilor

Cenaclul Zidul de Hârtie organizează o nouă întîlnire culturală, vineri, 30 martie, la ora 17.30, în mansarda din Music Pub, Suceava. Invitaţii speciali ai evenimentului sunt Dumitru Oniga, scriitor, fost deţinut politic, membru al Uniunii Scriitorilor de la Aiud (Petre Pandrea) şi Radu Florian Bruja, istoric, conferenţiar la Universitatea Ştefan cel Mare, autorul a mai multor cărţi despre istoria modernă a României. Întîlnirea, care va include şi un recital de poezii ale lui Dumitru Oniga din închisori, va fi centrată pe scriitorii şi intelectualii din Bucovina arestaţi în anii stalinismului şi va fi moderată de poetul Florin Dan Prodan.

Jazz, poezie şi Matei Vişniec. Mîine, de la 5.

Mansarda literară, Sabina Fînaru, în Bucovina literară, nr. 1-2, 2012

Antologia Cenaclului de Literatură și Artă Tînără „Zidul de hârtie”, În loc de postfaţă, Florin Dan Prodan (Suceava, 2011), alcătuită la iniţiativa regretatului poet Doru Vieru, cuprinde textele a 12 dintre cei mai talentaţi tineri scriitori suceveni. Cei doi prozatori (Victor Ovidiu Rusu și George Sauciuc) și cei zece poeţi se bucură deja de recunoașterea talentului lor, prin premiile obţinute la nivel naţional. În mansarda literară de la Music Pub (loc de întîlnire al cenacliştilor), nu cîntă nimeni. Din camera năpădită de fum gros, se înalţă cuvintele, care configurează realitatea locală în cheia lucidităţii cinice prin vocea Roxanei Baltaru, ori a absurdului oniric din imageria cu ecouri expresioniste a cîmpulungencei Ioana Huţuleac. Un sentiment dramatic de claustrare în cotidian, de deșertăciune și turmentare alimentează dorinţa unei evaziuni imposibile, de aceea fantasmagorice, în poezia compulsivă a lui Dan Cristian Iordache. Căci eul fatal cultural se manifestă în instinctualitatea sa devoratoare asupra realităţii, pe care o distruge cu o poftă de nestăpînit în textele lui Florin Dan Prodan. Singurătatea lui este multiplicată carnavalesc, sublimată ironic, prin apel la registrul baroc al cruzimii și maladivului în lirica Denizei Otay. În același registru, amplificat de tema nebuniei, trăirea halucinată a timpului provoacă nevoia de regresie în spaţiul visului diurn, exprimată cu forţă de George Serediuc. La Vlad Sibechi, radicalizarea acestei perspective atinge limitele extreme, ludicul denunţă artificialitatea și teatralitatea fiinţei-marionetă, dar perspectiva parodică salvează eul tocmai prin lipsa de sens, eliberîndu-l de angoasa provocată de triumful convenţiei necesare și întorcîndu-l spre sine. Într-un act de narcisism, lirica Andreei Teliban denudează corporalitatea senzuală și ingenuă, visînd încă la recuperarea trăirii autentice și a iubirii. În mansarda suceveană s-au instalat alături de suceveni și locatari veniţi din spaţii mai îndepărtate, precum bucureșteanul Claudiu Dobre, ale cărui texte fixează obsesiv tema pendulării între iubire și moarte prin diverse experimente prozodice ori basarabeanca Oxana Greadcenco, al cărei vers crește pe ramura încă verde a ingenuităţii adolescentine. Unitar și coerent, volumul antologic este un reper pentru aproximarea potenţialului de talent literar din spaţiul cultural al Bucovinei, aflat pe calea consacrării naţionale.

Notă: atît antologia cît şi volumele de versuri ale lui Doru Vieru, Florin Dan Prodan şi Dan Cristian Iordache se pot procura de la Librăria Uniunii Scriitorilor din spatele Casei de Cultură din Suceava sau contactîndu-ne la adresa de email a cenaclului.

Poeme de Ana-Maria Lupaşcu

jurnal pentru reîntoarcere

 

vântul ridică mereu pe cineva,

îl aruncă în lume

pentru zeci de ani. cât de departe

m-au dus în această lume şi când mă vor lua.

 

în cădere doar inima a rămas întreagă.

noaptea vă calc străzile, vă beau apa

am arme calde.

 

înapoi în livadă.

mama și-a rupt rochia de la umeri în jos,

cușca mea de toate zilele a devenit

un loc bun. sângele s-a oprit în florile galbene,

o singură gură de aer, o singura fericire

 

și drumul a fost greu. stolurile m-au ridicat

peste stivele de lemne din curte. apoi,

de deasupra acoperișului putred o vedeam

cum încă sta sub măr.

sonda iarba cu trupul ei și mă acoperea,

aducea noaptea întreagă în trupul ei și mă acoperea.

 

acum ne așezăm pe prispă. în preajma apusului ne gândim

la miile de flori ce au crescut deasupra.

 

lek povestește cum aruncă frânghii

 

spre turnul cu păsări. inima lui e albă de-acum, privește dincolo

de povești, de pansamente fiecare

cu frica lui în zidul spinării.

 

ușa se deschide o dată şi gurile satului aprind

cântece şi cămăși

de sărbătoare, doar nervi și oțel, mereu nervi și oțel.

 

focul desparte frigul de oameni. tinerii au dinții

fierăstrăului înfășurați pe glezne , pierduți ca vântul în prerie.

aici zeul electric face legea, e nebunul satului

și nu coboară. lume de aer de fum, ziare decupate într-o ramă aurie

pe un perete. în cui ruginit se așază albume cu

momente tari de hiperluciditate- zborul printre vulturi, zborul fără cădere

nu amețește.

 

atâtea povești atâtea pansamente pentru tine, păstrate

impecabil

în epava avionului de pe maidan cu suta lui de oameni.

 

aminteşte-ţi, zborul nu ameţeşte. de-acum relaxează-te, doar numără

câți oameni străbat

poemele cu care zgârii seara pereții.

 

mă numesc lek, mă pot apropia de tine

cu orice pas. sunt acest om pe jumătate circ, sunt lek vânătorul de păsări

şi port glasul tău şi al tuturor.

 

cu frânghia tare prind glasul fiecăruia pentru ce e al său.

 

o cutie cu filme proaste

 

în spatele camerei mele stau tot eu. îmi târâi afară corpurile din lumini grele

după ani. luați-le, sunt ale voastre,  ale copiilor

și ale copiilor copiilor voștri.

 

păstrez leagănul. îmi va duce somnul și inima

înainte, prin iarba înaltă.

 

rămân între steaguri de carne printre care cântă greieri

și tac. numai țara aceasta mă poate cuprinde acum

cu toate cutiile de albume în care visez în verde, cu prietenii imaginari

aplecați de spate

în curtea interioară a blocului.

când vor pleca și ei

 

numai mie-mi vor rămâne luptele în care nimeni nu dă strigătul

și cele două trupuri întinse, păstrate atent într-un cerc de tăcere:

fotografia în care știam cu siguranță

cine

va lovi primul.

La cenaclu, Dan Iordache

Dacă vii din partea Burdujenilor oraşul îţi apare ca un butoi

cu mere peste care străluceşte o cruciuliţă

apoi urci dealul ca şi cum ai diseca o broască cu pieptul plin

de plumb şi un fâşâit de fermoar se degajă prin aer.

Atunci înserarea intră sub ochi ca o coajă de portocală.

Fiindcă e cinci. Cărămizile se adună pe manuscrise iar Vio
e drăguţă ca molarul meu de wolfram când râd

Ana are genele optimiste când citeşte din pumni îi ies

câteva firişoare de lapte distilat o blândeţe ca o pudră de ploaie

Florin s-a dat cu aur pe faţă Sagy ar vrea să prindă un fluture

Vindecătorul are un cot rezemat Sorin zgârie masa pătrată apoi

cu buricul degetelui arătător amestecă cicatricile
Ilinca vorbeşte cu un copil fără mască Victor a părăsit clădirea

împreună cu câteva pete roşii spulberate prin zăpadă  iar eu

Dibuiesc o sticlă cu gândul la poeţii cu iatagane din piaţa Tahrir.

Tineri scriitori din Cairo

POEZIILE REVOLUŢIEI DIN TAHRIR

TINERI SCRIITORI DIN CAIRO

prezentare şi traduceri florin dan prodan

LECTURA DE SEARĂ

poeme semnate de ana-maria lupaşcu

music pub, 2 martie, ora 17

Cenaclul sucevean Zidul de Hârtie organizează o nouă întâlnire vineri, 2 martie, de la ora 17, la ‘mansarda literară’ din Music Pub, str. Mihai Viteazu 40. În prima parte va avea loc o prezentare şi o lectură de poezie contemporană egipteană sub titulatura Poeţii revoluţiei din Tahrir susţinute de scriitorul Florin Dan Prodan: ‘Indiferent de ţară sau perioadă, poeţii s-au aflat în miezul schimbărilor, revoltelor şi protestelor sociale. Aşa cum de evenimentele din decembrie 1989 se pot lega numele unor poeţi ca Ana Blandiana sau Mircea Dinescu şi în cazul ‘primăverii arabe’ poeţii şi scriitorii de acolo au fost în mijlocul evenimentelor, au protestat, scris şi publicat prin filtrul conştiintei lor vocile străzii. Tineri cu o educaţie tradiţională, dar în acelaşi timp, cu o formaţie universitară occidentală, scriind atât în arabă dar şi în engleză sau franceză, poeţii din Cairo readuc farmecul poeziei arabe tradiţionale şi al cântecelor sufi în forme şi simboluri ale structurilor poetice moderne ale lui Rimbaud, Borges sau Dylan Thomas’.

În partea a doua Ana-Maria Lupaşcu va susţine un recital de poeme proprii. Născută în Vama, poeta a câştigat premii literare la mai multe concursuri de poezie. Doar în 2011 a obţinut Marele Premiu “Magda Isanos”, la Udeşti, Premiul I la Concursul naţional de poezie “Constantin Virgil Bănescu” din Târgovişte, Premiul I la Concursul naţional de literatură “Calistrat Hogaş”, Piatra Neamţ, menţiune la Concursul naţional de poezie “G. Suru”, Caransebeş, menţiune la Concursul naţional de creaţie literară “Virgil Ierunca”, Rm. Vâlcea, premiul I la Concursul national de poezie “Iulia Haşdeu”, Bucureşti, editia a IX-a etc.